Experimentul Te Iubesc!

Experimentul Te iubesc! a fost inspirat de dorinta de a o ajuta pe Amina, copilutul meu mai mare (8 ani...), sa-si constientizeze propriile emotii negative si impactul acestora asupra starii ei psihice si fizice, cat si asupra celorlalti. 

In aceeasi constructie educativa mi-am dorit sa devina constienta de armonia creata de cuvintele frumoase rostite, de gandurile bune exprimate sau traite, de conexiunea noastra cu Natura, cu energia nevazuta ce exista dincolo de planul material, dar mai presus de orice mi-am dorit ca Amina sa constientizeze cat de puternica este energia TE IUBESC! 

Ziua 1: am ales 2 caserole de plastic transparent, o galetusa de pamant, o lopatica si 20 de boabe de fasole.

Amina a plantat cate 10 boabe (pt. a respecta sistemul zecimal din jurul nostru) in cele doua caserole, apoi i-am transmis regulile acestui experiment: 

• cele doua cutii vor deveni simbolic "cutia NU" si "cutia DA" 
•  "cutia NU" va primi toate starile negative, toate cuvintele urate ce le cunoaste Amina, toate opozitiile ce le resimte in viata de zi cu zi (ex. "Nu vreau sa mananc ciorba!", "M-am saturat de temele astea", "Of, ce ma enerveaza", "Nu, nu vreau" etc.). Aceste stari vor fi exprimate in fata cutiei, iar Amina se va adresa acelor boabe de fasole plantate acolo, ca martori ai trairilor ei.
• "cutia DA" va inregistra toate momentele de iubire din familie, toate cuvintele frumoase exprimate membrilor familie, toate gandurile bune ce le cunoaste Amina, rugaciunea catre Ingerasul pazitor si catre Doamne, aprecieri zilnice adresate boabelor de fasole (ex. "Ce planta minunata vei deveni!", "Ai incredere in tine!", "Esti atat de buna si frumoasa!", "Te iubesc!" etc.)

Apoi, am adaugat fiecarei cutii cateva fetze autocolante ce exprimau stari pozitive si negative, pentru a intari mesajele DA si NU si pentru ca Amina sa constientizeze limbajul non-verbal avand acelasi impact energetic precum cuvintele rostite. 

Am udat pamantul celor doua cutii si din acel moment a inceput OBSERVAREA.

Saptamana I:

Am asezat cele 2 cutii pe pervaz, la distanta una de alta, pentru a "nu se influenta" reciproc. Conditiile de mediu au fost aceleasi pentru ambele cutii.

In fiecare zi din saptamana ce a urmat s-au adresat cuvinte frumoase sau negative. 

Astfel, daca Amina a fost irascibila in timpul temelor, impreuna cu mama ei, evident, am facut "stop cadru" in acea isterie comuna si am adus cutia NU. Timp de cateva minute fiecare dintre noi, eu si Amina, ne-am exprimat starile de frustrare legate de teme, in dreptul cutiei NU: "Ma enervezi de numai pot...", "Ce nu intelegi?! De ce nu gandesti! Chiar nu esti in stare sa...", "Nu vreau sa mai fac niciun exercitiu..", "M-am saturat de teme...", "Urasc scoala!", "Esti rea .... ca nu ma lasi sa ma joc..." etc. 

De asemenea, atunci cand sufletele noastre se regaseau in rezonanta iubirii si a exprimarilor pozitive, aduceam cutia DA si o binecuvantam cu cele mai pline de iubire adresari: "Esti cea mai minunata!", "Te iubesc atat de mult!", "Sunt mandra de tine...", "Am incredere in mine, stiu ca pot ...", "Iarta-ma...", "Inger, ingerasul meu, te iubesc nespus!" etc.

Prima reactie din acest experiment a fost din cutia NU. Recunosc ca am fost frustrata de faptul ca primul muguras a rasarit din pamantul NU. In plus, am simtit ca risc ca acest experiment sa esueze, daca mugurii emotiilor negative intentioneaza sa se dezvolte. 

Pe de alta parte, am recunoscut capacitatea pe care o detine partea intunecata in a crea himerele binelui in planul nostru concret.

Saptamana 1 s-a incheiat cu un muguras NU si cu pamantul DA gol si insingurat.

Un weekend de introspectii bine-venite m-au intors catre liberii nostri arbitri si catre pildele Ego-ului.

Am abandonat 2 zile cutiile, poate de frica sa nu vad cele 10 boabe inmugurind malefice la geamul nostru. Pauza noastra in observare nu a oprit insa in loc energia ce fusese deja semanata in cele doua cutii.

Ziua a 9-a:

Ziua aceasta a fost mistica prin toate simbolurile ei, pentru ca era a noua si pentru ca era Duminica. Ne-am propus de dimineata sa udam florile de pe pervaz, inclusiv boabele noastre eco-energo-terapeutizate.

Am deschis fereastra si un val acru de putrefactie ne-a inundat casa. Senzatia a fost ciudata pentru ca in acelasi timp cu mirosul crunt, te treceau fiorii de parca spirite nevazute s-ar fi furisat pe langa tine sa te infulece. 
Nu am reusit sa identific ce anume putea cauza acel miros. M-am gandit la o pisica moarta in fata blocului, sub geamul nostru...., ceea ce nu ar fi fost plauzibil. Am descoperit imediat cutia NU.

Mugurasul se oprise in evolutie, iar pamantul mucegaise fascinant de repede. Nu te puteai apropia cu nasul de cutie. Era suficient sa o privesti ca sa iti pierzi toate simturile instantaneu. Am inchis repede capacul si m-am gandit la cutia DA. Inima a inceput sa-mi bata navalnic a bucurie si extaz mistic.

Anima s-a repezit cu viteza catre pervazul din camera alaturata. Din cutia DA tasnisera in SUS, spre Lumina, tulpinite drepte si verzi, gata sa ne imbratiseze obrajii imbujorati de revelatii. Pamantul mirosea a ploaie si cutia a "verde crud".

Bucuria acelui moment a fost cea mai profunda revelatie asupra a ceea ce suntem: creatori avand puterea Iubirii la indemana noastra.

M-a izbit cunoasterea mea astfel. De la teoria energiilor si gandurilor la revelatia ca prin propria noastra manifestare de energie s-au infaptuit toate acestea, fie Da, fie NU, au fost doar boabele de fasole din care a iesit cel mai magic vrej pe care as fi putut urca pana la Doamne Doamne. Acolo I-as fi multumit LUI pentru aceasta cunoatere si pentru puterea ce ne-a oferit-o, dupa chipul si asemanarea Lui.

Este fascinant sa descoperi ca fiecare gand de iubire creeaza si vindeca, este fascinant sa intelegi ca fiecare negatie interioara sau exprimata in plan concret poate sa distruga atat de mult.

M-am intors in Mine si mi-am recapitulat descarcarile. Cate din ele au putrezit langa mine si au sabotat oameni, planuri divine, sanse, vindecari si iubirea????? Mi-am cerut iertare! Mie insami pentru alegerile pe care le-am facut cu voie sau fara voie de-a lungul timpurilor si pentru acele energii eliberate negativ am trimis un gand de TE IUBESC! ca sa topeasca tot ceea ce stiu sau nu stiu ca s-a creat negativ.

A fost LECTIA completa a existentei mele aici si acum!

Saptamana a IIa:

Am facut cu Amina stegulete pe care am scris formule pozitive si negative, apoi le-am infipt in cele doua cutii. Rolul scrisului s-a dorit tot pentru constientizarile Aminei si pentru a elimina definitiv dictionarul "impresiilor NU".

Cutia NU a trebuit sacrificata in urmatoarele zile. Mirosul devenise de nesuportat. Pilda fusese invatata si inteleasa, asa incat am decis sa aruncam cutia.

Ne-am cerut iertare plantelor pentru ca le-am sacrificat in acest experiment si le-am trimis in Lumina. Am multumit sacrificiului lor si ne-am eliberat de acea cutie NU.

Finalul experimentului:

Din acel moment, cutia DA a devenit o Poarta magica prin care ne transcendem in cerul Lui si zburam impreuna cu ingerasii. 

Plantele au crescut din ce in ce mai sus si asteapta sa fie schimbate intr-un pamant mai intins, mai adanc sau in inimile oamenilor, cat mai multi, cat mai profund.

Vrejul nou urca zi de zi cu cate o solie de multumire catre Cer si promisiunea de a incerca sa fim si noi dupa chipul si asemanarea Lui: DOAR IUBIND, DOAR IN IUBIRE!

VA IUBIM!

POVESTEA VREJULUI DE IUBIRE

IN IMAGINI

Pentru toti Copiii din Univers, mici, mari, tineri, batrani, pamanteni sau de Lumina,

La Multi Ani!

Fie ca acest experiment sa va aduca Revelatia creatiei ce o infaptuim prin ganduri, emotii si cuvinte si, astfel, sa afirmati din ce in ce mai constient TE IUBESC!

 

Ana Mardari, 1 Iunie 2013